top of page

Intrăm în era economiei bazată pe încredere. Încrederea devine din ce in ce mai mult o “marfă” valor

“Trăim vremuri bizare” “Stăm și așteptăm să se întâmple ceva și nu știm ce” “Nu știm ce aduce viitorul, așa că ne concentrăm pe prezent, că asta avem acum” “Totul trebuie să fie simplu și clar, nu avem timp de pierdut în drame sau chestiuni prea complicate” “Nu vezi ce se întâmplă cu prețurile, ce planuri să-ți faci?”

Cu gândurile acestea au ieșit oamenii din cei doi ani de pandemie și au intrat în război. După un an 2021 care părea că aduce lumina și o reconstrucție a spiritului colectiv, războiul din Ucraina pare să fi parcat din nou planurile lor de viată liniștită și predictibilă. Deocamdată oamenii spun că doar așteaptă, așteaptă și gândesc strategii personale, în funcție de priori


tăți. În plus, oamenii nu reușesc să facă față provocărilor fără precedent ale timpului nostru, deoarece sunt prinși într-un cerc vicios de neîncredere.


Economia bazată pe încredere

Pentru comunicare, m


arketing, business acest “silent time-out” și focusul pe priorități personale poate genera dificultăți mari de conectare cu toți stakeholderii, de la angajat la consumator. Pentru că pur și simplu nu mai știm ce simt oamenii, ce e relevant pentru ei, cum ne adresăm unui grup consistent de public, căt de mult personalizăm mesajul, unde e punctul de conexiune cu un target mai larg, comunicăm la fel sau schimbăm strategia, spunem povești sau inovăm. Când ne uităm la strategia de comunicare ne uităm să atingem obiectivele de business prin creștere awareness, likebility, investim să fim love brand, să ne vedem mesajul “pe toate gardurile”? Care e cea mai bună întrebare la care să căutăm răspuns prin research?

(citeste tot articolul aici)


コメント


bottom of page